Psihopedagogia specială este o ramură a psihopedagogiei care se concentrează asupra intervențiilor educaționale și asistenței oferite persoanelor cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare. Scopul principal al psihopedagogiei speciale este de a identifica și de a răspunde nevoilor individuale ale acestor persoane, cu accent pe dezvoltarea abilităților și facilitarea integrării sociale și educaționale.
Psihopedagogul specializat lucrează cu copii și adulți care au o gamă largă de nevoi speciale, cum ar fi dizabilități intelectuale, dizabilități de învățare, tulburări de dezvoltare, tulburări de spectru autist, tulburări emoționale și comportamentale, precum și alte dificultăți de învățare și de adaptare.
Ei bine, după ce am definit specializarea propun să vorbim cu specialista, Laura Oroian, șefa de promoție!
Adrian Soporan: Câteva detalii despre tine…
Laura Oroian: Mă numesc Oroian Laura-Maria, am 21 de ani și sunt absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, specializarea Psihopedagogie Specială. De mică iubesc copiii și am știut că orice voi alege să fac, voi face cu și pentru copii. În clasa a X-a am participat la o activitate extracuriculară împreună cu colegii mei de la Liceul Teoretic “Pavel Dan” iar banii strânși i-am donat Asociației Pro Assisto din Câmpia Turzii și atmosfera din cadrul acestei asociații m-a prins atât de tare, încât am devenit voluntar și am descoperit cât de frumos și cât de provocator este să lucrezi cu persoanele cu dizabilități. Și de atunci am fost sigură că vreau să urmez drum.
Adrian Soporan: Faptul ca ai terminat facultatea cu 9.79 indică determinarea și pasiunea pentru aceasta specializare. Cât de greu/ușor a fost?
Laura Oroian: Iubesc ceea ce am ales să fac, iubesc acest domeniu iar cei 3 ani de facultate, deși au fost grei, au fost cei mai frumoși ani pentru mine. Mi-a plăcut mereu să învăț lucruri noi și să fiu printre cei mai buni în ceea ce fac. Această facultate, dacă vrei cu adevărat să te implici și să înveți ca să devii un profesionist în domeniu, nu este ușoară și consider că nu este pentru oricine, pentru că ai nevoie de multă răbdare, perseverență, dorință și implicare. A fost greu, dar pentru că asta mi-am dorit atât de mult, am reușit să fac față cu brio provocărilor, zic eu. Ca toată lumea, am avut momente în care am simțit și am spus că este prea greu și că nu fac față dar mi-am amintit de ce am început, si unde mi-am propus să ajung. Anul 1, fiind online, nu am simțit presiunea atât de mare, nu am simțit atât de tare stresul examenelor și al sesiunii. Anul 2 a fost practic primul an de facultate in format fizic și a fost minunat, a fost ceva nou, am simțit cu adevărat că sunt studentă iar anul 3 a fost cel mai greu. A fost un an plin, intens, solicitant și foarte stresant datorită faptului că s-au aglomerat foarte multe deadline-uri într-o perioadă scurtă de timp, mai ales în semestrul 2: sesiune, proba practică pentru examenul de titularizare, scrierea lucrării de licență, examenul de licență. Cum am mai spus, a fost greu, dar foarte frumos și s-a meritat din plin!
Adrian Soporan: Care este titulatura pe care o primești în urma absolvirii acestei specializări și unde vei putea sa îți desfășori activitatea?
Laura Oroian: În urma acestei specializări primesc titulatura de psihopedagog. În urma susținerii examenului de titularizare voi putea să ocup un post în învățământul special, și îmi doresc să ocup un post de profesor psihopedagog sau profesor educator. Pot ocupa posturi in școlile speciale, care din păcate, momentan, sunt doar în Cluj, deși și zona noastră ar avea nevoie de cel puțin o școală specială. O altă variantă o reprezintă organizațiile nonguvernamentale, centrele de recuperare și cabinetele private.
Adrian Soporan: Cum poți face “bine” din postura pe care o ai?
Laura Oroian: Consider că pot face “bine” prin oferirea copiilor cu dizabilități posibilitatea de a-și scoate în evidență abilitățile. Fiecare persoană este unică și fiecare persoană este bună la ceva anume, și consider că prin profesia aleasă pot să ajut copiii să își găsească și dezvolte acele abilitați la care ei sunt cei mai buni, și să îi ajut să descopere cum să le pună în aplicare în tot ceea ce fac ca să ducă o viață cât mai bună. Consider că pentru ei, cel mai important lucru este să își dezvolte autonomia personală, să poată să ducă o viață cât se poate de independentă, să fie Fericiți și să se simtă integrați în societate. Poți face “bine” prin oferirea oportunităților necesare ca ei să învețe, să se dezvolte și să se simtă parte din comunitate, prin integrarea lor în viața socială, prin oferirea unor locuri de muncă pentru ei, prin sprijinirea și îndrumarea lor. Dacă ești prezent cu și pentru ei, ești un profesionist în domeniu și ai cât mai multe cunoștințe pe care să le aplici, te implici activ și responsabil în activitățile educaționale si recuperatorii, consider că le faci cel mai mare bine.
Adrian Soporan: Te știm o persoana implicată in activități de tot felul, in speciale in activități caritabile…
Laura Oroian: Principiul după care mă ghidez de mulți ani este acela că dacă poți face un bine, dacă poți ajuta o persoană care are nevoie, fă-o, dar nu aștepta nimic în schimb. Tot binele pe care îl faci ți se va întoarce înapoi la atunci când te aștepți mai puțin, pentru că Dumnezeu știe exact când să te răsplătească pentru ceea ce faci. Voluntariatul este parte din mine, e portița mea de scăpare când simt că nu mai fac față, cred că e cel mai bun lucru pe care l-am făcut eu pentru mine. Prin implicarea în activitățile de voluntariat cred că am reușit să mă dezvolt, să ajung cine sunt acum și să învăț foarte multe lucruri noi atât despre mine cât și în general. Și din aceste motive consider că voluntariatul este esențial pentru persoanele care doresc să practice profesia de psihoterapeut, și nu numai, pentru că este o ancoră de lansare, un mod de a vedea adevărata față a profesiei nu doar partea teoretică pe care se pune accent în școală, este modul în care poți pune în aplicare ceea ce ai învățat teoretic. Am avut plăcerea și onoarea să fac voluntariat în cadrul Asociației ProAssisto, Asociației Ianna-Floare aleasă, din Câmpia Turzii și în cadrul BSD – Biroul pentru Studenți cu Dizabilități UBB. Vă Invit cu cea mai mare căldură să îi urmăriți pe paginile de socializare și să vedeți câte lucruri minunate și activități frumoase fac cu și pentru persoanele cu dizabilități!
Adrian Soporan: Ce profesori ți-au rămas la inima din UBB?
Laura Oroian: Am fost foarte norocoasă că am avut parte de cei mai buni și mai implicați profesori. Cu toții au împărtășit cu noi toate cunoștințele lor, ne-au oferit exemple și modele, s-au implicat activ in procesul educational, ne-au ajutat de câte ori am avut nevoie și au fost mereu atenți la nevoile noastre și deschiși la tot ceea ce înseamnă nou. Consider că ei sunt modele de urmat, cadre didactice excepționale de la care ai foarte multe de învățat, care se vede că pun suflet și dedicare în tot ceea ce fac, care au o vastă experiență și cel mai important, sunt oameni mai presus de orice, sunt autentici și le mulțumesc pentru asta! Îi admir și îi consider excepționali pe toți profesorii mei din cadrul specializării mele, iar cei care mi-au rămas în suflet sunt Dl Roșan Adrian, directorul departamentului de Psihopedagogie Specială, UBB Cluj-Napoca, Asist. Univ. Dr. Ioana Letiția Șerban, Asist. Univ. Dr. Ioana Tufar și Lect. Univ. Dr. Cristina Bălaș-Baconschi, care mi-a coordonat și lucrarea de licență. Toți profesorii din cadrul acestui departament merită toată cinstea și tot respectul, pentru tot ceea ce fac și pentru modul în care luptă pentru binele persoanelor cu dizabilități!
Adrian Soporan: Unde te vedem peste 5 ani?
Laura Oroian: Peste 5 ani sper să fiu într-o poziție din care pot face cât mai mult bine. Sper să fiu un profesionist în domeniu, cu experiența necesară pentru a aduce schimbări bune în societatea în care trăim. Mă văd un profesor și un psihopedagog dedicat, iubit și înconjurat de copii, care nu doar să îi învețe o materie, ci care să îi modeleze ca viitori oameni independenți și să le fie exemplu. În următorii 5 ani îmi doresc să mă dezvolt ca om și ca profesionist și să ajung la fel ca oamenii de la care am învățat până acum, la fel ca profesorii mei și la fel ca terapeuții din cadrul asociațiilor unde am făcut voluntariat, pentru că ei au reprezentat un exemplu pentru mine.
Adrian Soporan: Cui ai vrea să adresezi mulțumiri!
Laura Oroian: În primul rând, doresc să le mulțumesc profesorilor mei. Le mulțumesc că ne-au învățat ceea ce știu ei mai bine, ca au împărtășit cu noi experiențe și modele de bune practici, că ne-au insuflat din valorile lor, și că au fost prezenți pentru noi si alături de noi.Vreau să îi mulțumesc familiei mele care m-a susținut în acești 3 ani, mulțumesc mamei și tatălui meu că au luptat să ajung azi aici, că m-au susținut și încurajat chiar dacă știu că le-a fost greu și sper că i-am făcut mândri, pentru că eu sunt foarte mândră de ce am realizat pană acum. Mulțumesc prietenului meu care m-a susținut și m-a ascultat de fiecare dată când m-am plâns si am spus că nu mai pot. Mulțumesc asociațiilor și organizațiilor unde am făcut voluntariat pentru că mi-au dat ocazia să aplic ceea ce am învățat în facultate si că m-au ajutat să mă dezvolt. Mulțumesc din suflet colegelor si prietenelor care au fost alături de mine si cu care mi-am creat cele mai frumoase amintiri. Vreau să îi mulțumesc și doamnei Floriana Prahoveanu care mi-a fost alături și care m-a încurajat să îmi urmez visul și pasiunea, să merg mai departe în acest domeniu și mi-a oferit foarte multe oportunități de mă implica în activități de voluntariat și nu numai. Și nu în ultimul rând, aș vrea să îmi mulțumesc mie, pentru că am luptat în momentele când am simțit că nu mai pot și că am reușit să fac tot ce mi-am propus până acum.
